Pagina 1 din 1

Ritmul de crestere al copiilor

ScrisCOLON 01 Iul 2011, 12:06
de Cristi
Un copil creste, în primul an de viatã, aproximativ 25 cm, 11 cm în al doilea an si 8 cm în al treilea.

Începând cu al 3-lea an de viatã, copiii cresc aproximativ 5-6 cm pe an, pânã la vârsta prepubertãtii (care este variabilã de la un copil la altul), în timp ce, la pubertate, copiii cresc aproximativ 9 cm pe an.

Rolul hormonului de crestere este decisiv, mai ales la vârsta cuprinsã între 4 si 8 ani.
Dacã acesta este produs într-o cantitate insuficientã, viteza de crestere va fi diminuatã.

La pubertate, efectele hormonilor sexuali se combinã cu cele ale hormonului de crestere.

Pentru fete, cresterea maximã intervine cu un an înainte de primul ciclu (adicã între 11 si 13 ani), iar pentru bãieti, între 14 si 15 ani.

Hormonii sexuali permit, în acelasi timp, sudura cartilagiilor, indicând, astfel, sfârsitul cresterii.
Altfel spus, la sfârsitul pubertãtii (în jurul vârstei de 15-16 ani), copilul atinge înãltimea sa de adult.

Cat cresc copiii?

ScrisCOLON 21 Aug 2011, 01:06
de silviu
Inaltimea copilului este un factor genetic

Talia tatãlui si a mamei, deci factorii genetici, joacã un rol egal în stabilirea taliei copilului. Pãrintii cu talie micã au, în general, copiii mici. Totusi, adesea se întâmplã ca fiul sã creascã mai mare decât tatãl sãu, iar fiica mai mare decât mama.

Medicii ne avertizeazã cã micutii cresc mai mult primãvara si vara, iar când sunt bolnavi, se observã o stagnare în crestere.
În altã ordine de idei, diferentele lega te de originea etnicã, discrepantele de talie care apar între oamenii ce provin din tãri diferite corespund unei diferente a nivelului de viatã, a conditiilor sanitare si de alimentatie.

In sfârsit, talia unui copil depinde si de functionarea hormonului de crestere, responsabil de dezvoltarea oaselor si, în egalã mãsurã, de hormonii tiroidieni si sexuali.

Cresterea începe în acelasi timp cu conceperea fetusului, care este o perioadã decisivã pentru evolutia lui. De aceea, fãtul este supravegheat în permanentã.

De la o greutate de 0,0175 mg si un diametru al oului de 0,1 mm la începutul cresterii, fãtul va atinge la nastere o greutate de aproximativ 3500 g si o înãltime de 50 de cm.

Cea mai mare parte a cresterii are loc între a treia si a sasea lunã de sarcinã.

La sase luni, fãtul atinge deja 70% din talia lui, în timp ce, de fapt, nu cântãreste decât 25% din greutatea sa de la nastere.

În momentul nasterii, copilul va avea 5,7% din greutatea sa ca adult si va mãsura aproximativ 30% din înãltimea de la maturitate.

Încã din a noua sãptãmânã de sarcinã, fãtul produce singur hormonul de crestere. Secretia acestui hormon atinge maximumul în jurul celei de a 20-a sãptãmâni de viatã fetalã si rãmâne la acelasi nivel pânã la nastere. Acest hormon actioneazã mai ales asupra dezvoltãrii în lungime a scheletului. În acest stadiu, hormonii tiroidieni sunt secretati nu de tiroida fãtului, ci de placentã si acest lucru joacã un rol foarte important pentru maturarea osoasã.

O supraveghere vigilentã

Dacã se constatã o întârziere de crestere intrauterinã, supravegherea trebuie sã fie foarte strictã si, mai ales, trebuie descoperite motivele acestei întârzieri.

S-ar putea sã fie vorba de o hipertensiune arterialã a viitoarei mame, care va urma, în acest caz, un tratament pe tot parcursul sarcinii. Dar existã si alti factori care influenteazã cresterea, cum ar fi tabagismul si consumul de alcool, care îngreuneazã aportul de substante nutritive prin placentã la fãt.

Care este parerea medicilor?

Medicii sunt de pãrere cã 90% din bebelusii cu greutate scãzutã la nastere vor recupera aceastã întârziere în 24 de luni.
Numai 10% din ei riscã sã nu mai atingã valorile normale.

Datoritã controalelor obligatorii, dezvoltarea copilului este bine supravegheatã pânã la vârsta de 2 ani. Dupã aceastã vârstã, pãrintii ar trebui sã-si ducã, în mod regulat, copiii la medic.

Talia trebuie mãsuratã o datã pe an si raportatã la curbele prevãzute. Un copil poate avea o talie normalã sau chiar superioarã pentru vârsta sa, dar dacã n-a crescut mãcar un centimetru într-un an, acest lucru trebuie sã-i îngrijoreze pe pãrinti, care trebuie sã-l ducã la medic.

Ritmul de crestere al copilului

Un copil creste, în primul an de viatã, aproximativ 25 cm, 11 cm în al doilea an si 8 cm în al treilea.

Începând cu al 3-lea an de viatã, copiii cresc aproximativ 5-6 cm pe an, pânã la vârsta prepubertãtii (care este variabilã de la un copil la altul), în timp ce, la pubertate, copiii cresc aproximativ 9 cm pe an.

Rolul hormonului de crestere este decisiv, mai ales la vârsta cuprinsã între 4 si 8 ani.
Dacã acesta este produs într-o cantitate insuficientã, viteza de crestere va fi diminuatã.

La pubertate, efectele hormonilor sexuali se combinã cu cele ale hormonului de crestere.

Pentru fete, cresterea maximã intervine cu un an înainte de primul ciclu (adicã între 11 si 13 ani), iar pentru bãieti, între 14 si 15 ani.

Hormonii sexuali permit, în acelasi timp, sudura cartilagiilor, indicând, astfel, sfârsitul cresterii.
Altfel spus, la sfârsitul pubertãtii (în jurul vârstei de 15-167 ani), copilul atinge înãltimea sa de adult.

Cati centimetri cresc, pe an, copiii?

* La 1 an, copilul va avea cu 24 de cm în plus fatã de înãltimea de la nastere.
* Pânã la 2 ani, copilul va mai creste cu încã 11,5 cm.
* Pânã la 3 ani, copilul va mai creste cu 8,5 cm
* Pânã la 4 ani, copilul va mai creste cu 7 cm.
* Pânã la 5 ani, copilul va mai creste cu 6,5 cm.
* Pânã la 6 ani, copilul va mai creste cu 6 cm.

Daca totusi ritmul de crestere nu e cel ideal

În cazul în care observati o anomalie a ritmului de crestere sau dacã micutul n-a recuperat o întârziere de crestere intrauterinã la sfârsitul celui de-al doilea an, trebuie neapãrat sã vã adresati medicului.
Este foarte important sã stiti dacã nu cumva existã altã problemã ca, de exemplu, o boalã cronicã, o intolerantã la gluten sau o disfunctie metabolicã.

Medicii ne avertizeaza ca nu se face tratament pentru toate tipurile de retard de crestere si cã, cu cât se actioneazã mai repede, cu atât cresc sansele de corectare a problemei.

Specialistii sunt de pãrere cã o radiografie a mâinii stângi permite determinarea vârstei osoase. Când cartilagiul de crestere nu este încã sudat, înseamnã cã mai existã o “rezervã de crestere”, care poate fi foarte pretioasã.
În functie de gradul de calcifiere a acestui cartilagiu, se poate stabili care va fi înãltimea copilului.În unele cazuri, se poate face un tratament pentru a întârzia pubertatea si, deci, sudura cartilagiilor, fapt ce prelungeste timpul de crestere.

Dacã varsta osoasã e prea avansatã (mai mare de 15 ani la bãieti si aproximativ 13 ani la fete), tratamentul cu hormonul de crestere devine inutil si total ineficace.
Pe de altã parte, bilantul secretiei hormonale permite observa rea unui deficit al secretãrii hormonului de crestere.
Mai multe teste de stimulare sunt posibile. În general, se utilizeazã douã teste diferite pentru a confirma rezultatul.

Mãsuri de influentare a ritmului de crestere

Existã medici care nu iau în serios deficitul de crestere, sustinând cã, la pubertate, totul va reintra în normal. Atunci când hormonul de crestere poate fi prescris pacientului, tratamentul va fi cu atât mai eficace, cu cât va începe mai devreme.

Este vorba, totusi, de un tratament destul de dificil, care constã într-o injectie fãcutã zilnic, pe parcursul mai multor ani. În urma lui, copilul poate creste între 5 si 10 cm. În cazuri exceptionale, se poate recurge la o interventie chirurgicalã grea si dureroasã pentru alungirea oaselor.

Aceastã tehnicã permite cresterea cu pânã la 14-15 cm pe an.